O zi[Dor de copilarie 8->].

Stau pe iarba...si ma gandesc la niste prieteni...imi aduc aminte de nazbatiile pe care le faceam impreuna cu acei buni amici.Peste putin timp,m-a cuprins o melancolie...de nedescris...atunci,Emmi ma intreaba ce am patit.Ii raspuns sec "Nimic...",ea stie ca am ceva,stie ca ma macina ceva....si ma macina faptul ca imi e dor de niste prieteni din copilarie...niste copii minunati...pe care apuc sa-i vad in fiecare vara si de craciun...uneori rar..alteori des...asta ma macina pe mine...dorul de niste vechi si buni prieteni.Ma ridic plina de melancolie de pe iarba...;in drum spre casa...sunt tacuta...abia ma tin pe picioare...era prima oara cand eram atat de melancolica si imi era lene sa merg...imi ziceam in gand"nu mai merg.ma opresc si ma pun pe jos!",dar in acelasi timp...nu aveam chef de absolut nimic...decat de o perna si de un somn adanc...si de amicii mei!Atat!Nimic mai mult...daca imi doresc mai mult..stiu ca imi fac iluzii...asa ca ma multumesc cu ce am:o sora mai mare,o prietena pe care o consider sora,si ceilalti amici minunati.Desigur...imi doresc multe...ca orice alt copil...dar stiu ca nu le pot avea pe toate...asa ca ma rezum la ce am.